The most merciful thing in the world, I think, is the inability of the human mind to correlate all its contents. We live on a placid island of ignorance in the midst of black seas of infinity, and it was not meant that we should voyage far. The sciences, each straining in its own direction, have hitherto harmed us little; but some day the piecing together of dissociated knowledge will open up such terrifying vistas of reality, and of our frightful position therein, that we shall either go mad from the revelation or flee from the light into the peace and safety of a new dark age.(HP Lovecraft - The Call of Cthulhu)

marți, decembrie 16, 2008

1 Decembrie


1 Decembrie .... cuvant cu dubla insemnatate pentru mine . Unu la mana , ziua nationala. Ziua in care Romania a devenit intreaga ... bullshit . Romania nu s-a intregit de 1 Decembrie. Tot ce s-a intamplat acum 90 de ani au fost niste discursuri si niste acte. Da, administrativ, ne-am unit atunci . Dar practic, a fost nevoie de cativa ani pentru ca noile teritorii sa se integreze in Romania . Dar nu voi intra in detalii istorice pentru un lucru care ne-a adus mai mult rau decat bine . Cum? Pai daca ramaneam la statutul nostru de tara mica nu mai eram o tinta in al doilea razboi mondial . Asta pe langa faptul ca Transilvania era - si inca este - locuita in majoritate de minoritati ....
Care e a doua semnificatie ? Pai locul in care am crescut si pe care pana in vara asta il numeam casa . Comuna 1 decembrie , judetul Ilfov , 17 km departare de Bucuresti . " A place of hope and no pain " (Avenged Sevenfold - Afterlife ) l-ar defini cel mai bine . Un loc dur in care noaptea trebuia sa te pazesti ca sa scapi de viata . Berceni ? Ferentari ? Mici copii . Aveam colegi care traiau in mijlocul tiganiei - sau zona 2 asa cum ii era denumirea . Evident doar vreo 2 dintre ei erau ca lumea . Am intrat de doua ori in celebra zona 2 si de fiecare data era sa asist la conflicte . Cu tiganii acolo iti permiteai sa te pui doar daca vroiai sa ajungi bucati ....
Dar asta era partea rea ... Partea buna? O comunitate mica in care toata lumea se cunostea cu toata lumea . Multi prieteni ... sau homies mai bine zis . Ma aveam ca fratii cu multi dintre ei . Eram parca mai aproape de lumea reala acolo . Chiar daca multi erau cocalari , manelisti sau pitzipoance ... asta e Romania
Cateva luni mai tarziu ... Bucuresti . Un oras mohorat , rece , distant . Viata era aproape perfecta in 1 Decembrie . De la Bucuresti ma asteptam la mai bine . Sperante ... Am avut doar probleme de atunci de cand am venit . Personale , financiare , de toate felurile ... Unde mai pui ca viata trece pe langa mine cu o viteza demna de TGV .
Zilele sunt la fel , noptile sunt la fel , week-end-urile sunt la fel ... Same shit every day. No place for a man of action . Aceleasi persoane le vad in fiecare zi . Oameni grabiti , cersetori , oameni la costum , cocalari , batrani , copii ... Ai senzatia ca nimic nu e nou .
Aproape ca mi-e dor de zona 2 in care trebuia sa fugi ca sa ramai cu banii si intreg .
E clar ca aici nu m-am adaptat deloc . Ce voi face in viitor? Acum as vrea sa plec oriunde mi-as gasi linistea . In Bucuresti cu siguranta n-o voi gasi . Totusi ii voi mai da cateva sanse pentru inceput . Cine stie? Poate dupa 3 luni o sa-mi gasesc rostul in locul asta . Daca nu merge voi incerca sa schimb eu lucrurile . Si daca nici asta nu merge voi spune adio si voi merge mai departe .....
Dar acum bucurati-va . E 1 Decembrie !!!!


"This common place is so lazy or tired
All your ideas are so plainly uninspired.
Takes more than one idea
More than one percent to fight the fight
How many times have you taught and not conspired?"
( Avenged Sevenfold - The Fight)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu